Responsible innovation is centered around the ideal that societal stakeholders are entitled to participate in scientific and technological decision-making by voicing their needs and worries. Individuals who believe in science conspiracies (referred to here as ‘science conspiracists’) pose a challenge to implementing this ideal because it is not clear under what conditions their inclusion in responsible innovation exercises is possible and advisable. Yet precisely because of this uncertain status, science conspiracists constitute an instructive case in point to travel towards the (...) edges of inclusion and understand how we draw the line between ‘includables' and ‘unincludables’. In this paper, we seek to explore this relationship between responsible innovation and science conspiracism by using the method of thought experimentaiton. We test four possible exclusion criteria for science conspiracists. We conclude by revisiting the relationship between conspiracism and responsible innovation and sketching a novel perspective on the ideal of stakeholder inclusion. (shrink)

The author is an academic educationist, and this book clearly distinguishes between religious education and religious indoctrination. It is concerned with the philosophy of religious education and is designed to acquaint the reader with the main issues involved in the debate that surrounds the place of religious education in the curriculum of the public school system in Nigeria. His contention is that religious educators, as with other disciplines, should present the subject matter as a legitimate object of enquiry capable of (...) yielding knowledge and understanding. Amongst topics covered are knowledge and truth; justification of religious education, its aims, the role of the bible, modern educational methods, indoctrination and commitment, and religious education in a pluralist society. (shrink)

This paper explores the contribution of Vico's philosophy of imagination to a practical recognition of the importance of the imagination in the conduct of human affairs in general and in education in particular. Vico's claim that the imagination is an essential component of our human nature together with the claim that all human knowledge ultimately has its origins in the imaginative activities of our forebears (a claim which has received empirical support from recent research on the history of oral cultures) (...) provides us with the necessary philosophical basis for establishing a logical connection between imagination and education. If accepted, such a perspective would, in my view, dispel much of the skepticism that still surrounds the role of the imagination in contemporary education. (shrink)

To stimulate research and innovation (R&I), to contribute to the solution of societal challenges and to align R&I with societal values, the European Commission has launched the governance framework of Responsible Research and Innovation (RRI). RRI figures in many high-level EU policies as a means to promote smart growth, and a growing community of R&I practitioners from both the public and private sectors appears committed to it. Although debates on what RRI precisely entails have not reached closure yet, RRI provides (...) an interesting avenue to explore ways of making R&I more societally germane. While recognizing the usefulness of keeping critical reflection on RRI’s meaning alive, we suggest that to make the step from theorizing to implementation, RRI could benefit from a clearer conceptualization. This chapter presents the iterative trajectory in conceptualizing RRI followed as part of RRI Tools, one of a number of EC-funded research projects and support acts aimed at fleshing out what RRI can and should be, and the conceptualization of RRI that this led to. It suggests that RRI is best captured if in R&I governance attention is paid to the five p’s of Purpose, Products, Processes, Preconditions and People, and that further elaborations on the meaning of RRI should happen in dialogue with attempts at practicing RRI. (shrink)

Planctomycetes, Verrucomicrobia and Chlamydia are prokaryotic phyla, sometimes grouped together as the PVC superphylum of eubacteria. Some PVC species possess interesting attributes, in particular, internal membranes that superficially resemble eukaryotic endomembranes. Some biologists now claim that PVC bacteria are nucleus‐bearing prokaryotes and are considered evolutionary intermediates in the transition from prokaryote to eukaryote. PVC prokaryotes do not possess a nucleus and are not intermediates in the prokaryote‐to‐eukaryote transition. Here we summarise the evidence that shows why all of the PVC traits (...) that are currently cited as evidence for aspiring eukaryoticity are either analogous (the result of convergent evolution), not homologous, to eukaryotic traits; or else they are the result of horizontal gene transfers. (shrink)

Human languages typically employ a variety of spatial metaphors for time (e.g., “I'm looking forward to the weekend”). The metaphorical grounding of time in space is also evident in gesture. The gestures that are performed when talking about time bolster the view that people sometimes think about regions of time as if they were locations in space. However, almost nothing is known about the development of metaphorical gestures for time, despite keen interest in the origins of space–time metaphors. In this (...) study, we examined the gestures that English‐speaking 6‐to‐7‐year‐olds, 9‐to‐11‐year‐olds, 13‐to‐15‐year‐olds, and adults produced when talking about time. Participants were asked to explain the difference between pairs of temporal adverbs (e.g., “tomorrow” versus “yesterday”) and to use their hands while doing so. There was a gradual increase across age groups in the propensity to produce spatial metaphorical gestures when talking about time. However, even a substantial majority of 6‐to‐7‐year‐old children produced a spatial gesture on at least one occasion. Overall, participants produced fewer gestures in the sagittal (front‐back) axis than in the lateral (left‐right) axis, and this was particularly true for the youngest children and adolescents. Gestures that were incongruent with the prevailing norms of space–time mappings among English speakers (leftward and backward for past; rightward and forward for future) gradually decreased with increasing age. This was true for both the lateral and sagittal axis. This study highlights the importance of metaphoricity in children's understanding of time. It also suggests that, by 6 to 7 years of age, culturally determined representations of time have a strong influence on children's spatial metaphorical gestures. (shrink)

This book taps the best American thinkers to answer the essential American question: How do we sustain our experiment in government of, by, and for the people? Authored by an extraordinary and politically diverse roster of public officials, scholars, and educators, these chapters describe our nation's civic education problem, assess its causes, offer an agenda for reform, and explain the high stakes at risk if we fail.

The Peripatetic treatise Peri pneumatos has recently received a great deal of scholarly attention. Some authors, predominantly A. Bos and R. Ferwerda, try to prove that the treatise is a genuine work of Aristotle and all the theories advanced in the text can be ultimately explained by references to this or that Aristotelian doctrine. Quite on the contrary, P. Gregoric, O. Lewis and M. Kuhar are firmly convinced that the treatise contains some physiological ideas introduced after Aristotle and are inclined (...) to support the traditional dating of the treatise to the time after Praxagoras of Cos. Largely in agreement with the latter proposition, in the present study I tentatively place this earliest and unique witness of the discussions on the source of growth and nourishment of the so-called connate pneuma in the context of the Peripatetic tradition of the Early Hellenistic period. The treatise is translated into the Russian for the first time. (shrink)

The aim of the paper is to examine various aspects of holism, especially with regard to scientific knowledge and scientific realism. It is concerned with that tradition of holism, which has been largely influenced by W. V. O. Quine, but in some respects also by T. S. Kuhn. It offers a survey of different versions of holism , evaluating at the same time various aspects of the holistic approach. Attention is paid also to anti-holistic critique ant its contribution to understanding (...) the nature and development of scientific knowledge. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

Conceptul de dreptate socială este unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice. Foarte puține aspecte legate de acest concept nu sunt înconjurate de controverse și dezbateri argumentative. Unele dintre cele mai importante astfel de controverse sunt cele legate de definirea, de specificarea și de legitimitatea lui. Prima este, în esență, o controversă în privința răspunsului la următoarea întrebare: care este conceptul care surprinde cel mai bine trăsătura fundamentală a dreptății și nedreptății sociale? A doua este o controversă în (...) privința exigențelor sau a principiilor „corecte” ale dreptății sociale. În sfărșit, a treia este o controversă pe marginea acceptabilității conceptului de dreptate socială. În studiul de față prezint pe scurt principalele idei, poziții și argumente invocate de filosofii politici recenți în cadrul fiecăreia dintre aceste controverse. (shrink)

La enseñanza de la ética ambiental en la educación escolar es muy difícil si no se modifican las perspectivas positivistas, y si no se adapta la enseñanza a cada cultura y región. Un buen punto de partida (y poco controvertido) sería comenzar con aquellos valores considerados en las leyes ambientales regionales. Así, los profesores enseñarían la historia de las ideas asociadas a estos valores, y su relación con la temática ambiental. Este enfoque es necesario para contrarrestar la aproximación valórica de (...) la economía moderna, que considera a los "valores no-económicos"como meras expresiones de emociones personales. La aproximación multicultural puede contribuir a clarificar valores tradicionales, que en aquellos países con poblaciones indígenas incluyen valores originados a partir de diferentes historias de las ideas (tales como los valores de los pueblos indígenas en Canadá o los Mapuche en Chile), y puede promover un mejor entendimiento entre diferentes grupos sociales. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Content: Sprache, Recht und Rechtsverbindlichkeit: R. Fukawa: An Analysis of the aeRules of Recognition Statement' u W. Krawietz: What does it mean to follow an aeInstitutionalised Legal Rule'? u N. MacCormick: Citizens' Legal Reasoning and its Importance for Jurisprudence u Y. Morigiwa: Hart's Theories of Language and Law u R.Tuomela: Supervenience, Collective Action, and Kelsen's Organ Theory uRecht und politische Kultur: G. Haney: Recht als Form von Kultur u A. Kojder: Dysfunctionalities of Legal Cultur u A. Lopatka: Law and Religion (...) in Poland u M. Samu: Culture and Law: Legal Culture uWerteordnung als ideologische Basis des Rechtsstaats: R. Dreier: Konstitutionalismus und Legalismus u O. Maenpaa: Unilaterality and Consensualism in the Application of Law u K.-F. Lenz: Zivilprozea und Spiel u M. Pavcnik: Ideologie der Rechtsanwendung versus argumentierte Rechtsentscheidung u J. Uusitalo: Legal Dogmatics, Epistemology, Radical Hermeneutics u Entwicklung der Rechtsordnung und soziale Gerechtigkeit: V. Luizzi: Legal Validity and Justice u H. Rottleuthner: Recht und Technik in entwicklungstheor. Perspektive u S. Panou: Uber die aeGerechtigkeit' des Rechts u A. Squella: Legal Positivism and Democracy in the 20. Century u D. Wyduckel: Konsens und gesellschaftlich-technischer Fortschritt u Soziale Mechanismen der Rechtsanwendung und Rechtsfindung: H. Aoi: Richterliche Rechtsfindung als Pattern-Matching-Prozea uu.a. (Franz Steiner 1991). (shrink)

In lieu of an abstract, here is a brief excerpt of the content:NOTES AND DISCUSSIONS 167 they regard as the Standard of every Thing, and which they will not submit to the superior Light of Revelation?" (p. 21) is the Hume we have come to accept, Hume the philosopher, Hume the foe of superstition and enthusiasm. Indeed, upon reading the Letter it seems that one must ask himself if Hume;s desire for this position--and the financial security it would offer--has not (...) affected his response. We know that in his later life Hume flatly refused to debate the multitude of clergymen who attacked his works. Not even so respectable a philosopher as Thomas Reid could elicit a public response from him. Why then did he reply to a philosophical scoundrel such as Wishart? Of course, one could suggest that Courts and Kames and perhaps others may have urged Hume to this reply in his own interest. But that, to me, is precisely the point: Why so unusual a concern in just this case, and why one which seems to undercut some of what are thought to be Hume's most daring and creative analyses? These are not rhetorical questions, but queries of importance to those who wish to see Hume and his work whole. The Letter ]rom a Gentleman does shed important light on the Treatise. Professor Mossner was quite correct in his surmise. But I believe that it raises more questions than it answers--and for this reason too we are fortunate that it has been added to the Hume bibliography. DAVZDFATE NORTON Edinburgh, Scotland THE HEGELIAN DANTE OF WILLIAM TORREY HARRIS William Torrey Harris is remembered as the foremost American exponent of Hegelianism; as founder of the Philosophical Society (1866); as editor of the Journal of Speculative Philosophy (1867-93); as U.S. Commissioner of Education (1889-1906); and as founder, with Miss Susan E. Blow, of the first permanent public school kindergarten in America. He also gave Melville Dewey the order of the ten subiect classes of his famous book classification system, and was co-founder of the Library Journal. Harris was born in North Killingsly, Connecticut in 1835. He studied at Phillips Andovcr Academy, and at Yale University, from which he withdrew in his junior year to accept a teaching position in St. Louis, Missouri in 1857. In St. Louis he met Henry C. Brockmeyer, a German immigrant and intellectual, and under his influence began a lifelong commitment to the philosophy of Georg Wilhelm Friedrich Hegel. He states that Hegel's philosophy became the center of all his thinking, but he nevertheless ~vent on to study the works of the other great thinkers, including those of Dante Alighieri. In 1883-84 he gave a series of lectures in St. Louis on Dante, and again in 1886 at the Concord School of Philosophy. These lectures were later expanded and published as The Spiritual Sense o] Dante's Divina Commedia, in Boston, by Houghton in 1889, and reissued in 1896. 168 HISTORY OF PHILOSOPHY The form of the Divina Commedia is a massive triadic structure of written words developed by exhaustive repetition of the terza rima. Structurally it is a development of the concept of The Trinity. The reader who knew not a single word of Italian could not escape having the Trinitarian notion hammered into his consciousness. Harris, however, was more concerned with meaning than form, and so he considered the triadic format a relatively trivial matter. Harris uses the Commedia to illustrate by imaginative representation the dialectic of the Holy Trinity to the American Protestant while explaining it with Hegelian logic. In summary he writes, "The doctrine of the divine form, or the self-activity of the absolute, involves the common nature of man and God, or God as divine human. This is the great central truth (of which the doctrine of the Trinity is the symbol) on which all modern civilization is built, and it is its open secret." Dante's Inferno corresponds with Hegel's logical and ontological level, called "Sein," the realm of abstract-unconscious-being-for-another. The Purgatory corresponds with his level "Wesen," the realm of mediated being in which the self is conscious of its being-in-and-for-another... (shrink)

Pe parcursul anului trecut, la Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane” din Iaşi, a avut loc workshopul „Concepte şi argumente în filosofia social-politică. Interpretări şi dezbateri”. Workshopul s-a desfăşurat în cadrul proiectului POSDRU „Societatea bazată pe cunoaştere: cercetări, dezbateri, perspective”. Cartea de faţă este principalul rezultat al acestui workshop. Ea a fost gândită şi propusă spre publicare în primul rând din speranţa că va fi utilă celor care doresc să se iniţieze – sau celor care încearcă să-i iniţieze (...) pe alţii – în teoria şi filosofia social-politică (mai ales cea contemporană). Aceasta cu atât mai mult cu cât, la noi, lucrările de acest tip (fie semnate de autori români, fie traduceri) sunt încă destul de rare. Mă refer aici la lucrările care acordă o atenţie specială (şi) filosofiei politice (teoriei politice normative), nu doar ştiinţei politice sau politologiei (teoriei politice empirice). Dacă cele din urmă apar din ce în ce mai frecvent în ultima vreme, cele dintâi rămân, din păcate, foarte puţine, chiar insuficiente. Cartea nu este nici pe departe una exhaustivă. În ciuda acestui „defect”, cred că ea îşi poate îndeplini totuşi obiectivul fundamental, fie şi numai pentru că oferă analize, prezentări şi comentarii despre câteva dintre cele mai importante concepte şi teorii din teoria socială şi politică recentă. Mai mult, în cadrul ei sunt discutate inclusiv unele concepte sau/şi teorii încă puţin analizate la noi (precum „multiculturalismul”, „dreptatea socială”, „genul” sau „democraţia deliberativă”). Se obişnuieşte uneori ca autorul introducerii unui volum de acest tip să prezinte în rezumat şi principalele idei apărate sau/şi metodologii utilizate de autorii fiecăruia dintre capitole. Eu nu voi face acest lucru. Motivul? Aş risca să fiu redundant, de vreme ce astfel de precizări şi rezumate au fost deja realizate de autorii volumului, chiar în debutul capitolelor pe care le semnează. Acestea fiind spuse, ţin să mai evidenţiez doar un singur lucru: aşa cum se va observa cu siguranţă, multe dintre capitolele lucrării nu sunt simple texte introductive (deşi au, fără îndoială, şi o astfel de dimensiune). Altfel spus, autorii acestor capitole nu s-au mulţumit să prezinte doar ideile, argumentele sau teoriile altor autori (şi în special ale celor consideraţi de referinţă) în problemele pe care le analizează. De multe ori, ei prezintă, dimpotrivă, şi idei, opinii, interpretări, argumente, perspective sau chiar teorii ori măcar „semiteorii” proprii asupra conceptelor şi problemelor pe care le abordează. Acest lucru nu ar trebui să fie surprinzător. Pentru fiecare dintre autorii capitolelor din acest volum, conceptele şi problemele pe care le prezintă aici constituie o preocupare sistematică şi constantă, dacă nu chiar preocuparea lor fundamentală, cel puţin în ultimii ani. De altfel, cel puţin în România, preocupările şi contribuţiile în domeniu ale multora dintre ei sunt deja cunoscute şi comentate, fie şi doar în cercul restrâns al specialiştilor şi al celor interesaţi de teoria social-politică. (shrink)

1) vgl.,,50phistes" 248c4 - 253c3 und 254b7-257aI2. 2) Heidegger, Brief über den "Humanismus"; s. in "Platons Lehre von der Wahrheit", Bern 1947,5.53. 3) 5. Diels "Fragmente der Vorsokratiker"6, Berlin 1951; Parmenides B l. 4) Reinhardt "Parmenides und die Geschichte der griechischen Philosophie", Bonn 1916, 5.32 ff.; zu dem Verhältnis der beiden "Teile" des Gedichts ist u.a. zu vergleichen: Fränkel "Parmenidesstudien" (Götting. Nachr. 1930, 5.153 ff.), Abschnitt IV und V; Calogero, 5tudi sull' Eleatismo, Rom 1932; Riezler "Par­ menides", Frankfurt 1934 (dazu (...) die Rezension von Gadamer in "Gnomon" XII 1936,5.77 ff.); Jaeger "Die Theologie der frühen griechischen Denker", 5tutt­ gart 1953,5.123 f.. 5) B 8,1 '"!J.6~o~ i3't;,~ t-'"ü'&?~ o~?,Io AeL7tE'Tct,L w~, e,O'''n~.. ~., 6) B 8,2... "t"lXu··nJI Il zm. (shrink)

B a c k g r o u n d. Genre-wise the article is a form of publication of analytical conclusions resulting from researching religious symbolism within the movie. The material for interpretation was derived from mass media, in particular cinematography. The article describes religious symbolism within the movie "Barbie" (2023). It is made apparent that the wide array of religious symbols in modern cinema requires a new approach. M e t h o d s. Issues with defining religious symbolism (...) in cinema have inspired a search of appropriate methods and research methodology. The article utilizes analytical approach based on religious symbolism found in the artistic source material – in this case a movie. R e s u l t s. With that considered the goal of the scientific research was to track down instances of religious symbolism in "Barbie" movie; such was confirmed to be abundant within otherwise mundane work. Barbieland symbolises paradise withiin the movie's fictional universe: it's a perfect place with no diseases or suffering, populated by perfect people ignorant of sorrow, problems, and worries. Naturally, the exile from paradise is a theme that is also predent. C o n c l u s i o n s. Brief research concludes that the "Barbie" movie features disguised religious symbolism – a common trope for many works within modern cinema. (shrink)

Un articol cu un asemenea titlu pare să nu mai aibă nevoie de precizări referitoare la obiectivul său. Ce alt obiectiv aş putea avea decât acela de a răspunde la întrebarea din titlu? Principalul meu scop este, într-adevăr, definirea şi prezentarea cât mai exhaustivă a tezelor multiculturalismului (în limitele de spaţiu de care trebuie să ţin seama în cadrul articolului). Am în vedere, trebuie menționat, doar multiculturalismul ca teorie politică normativă, nu şi multiculturalismul ca multiculturalitate sau pluralism cultural, ca prezenţă (...) pe teritoriul unui stat a mai mult de o comunitate culturală (etnică, naţională, religioasă) care doreşte să-şi protejeze identitatea, valorile şi practicile pe care le împărtăşeşc membrii săi. (shrink)

La enseñanza de la ética ambiental en la educación escolar es muy difícil si no se modifican las perspectivas positivistas, y si no se adapta la enseñanza a cada cultura y región. Un buen punto de partida (y poco controvertido) sería comenzar con aquellos valores considerados en las leyes ambientales regionales. Así, los profesores enseñarían la historia de las ideas asociadas a estos valores, y su relación con la temática ambiental. Este enfoque es necesario para contrarrestar la aproximación valórica de (...) la economía moderna, que considera a los "valores no-económicos"como meras expresiones de emociones personales. La aproximación multicultural puede contribuir a clarificar valores tradicionales, que en aquellos países con poblaciones indígenas incluyen valores originados a partir de diferentes historias de las ideas (tales como los valores de los pueblos indígenas en Canadá o los Mapuche en Chile), y puede promover un mejor entendimiento entre diferentes grupos sociales. (shrink)

É próprio da natureza do homem interrogar-se. Desde que existe, ele procura compreender as coisas e o mundo a seu redor, mas, em especial, a si próprio. Por que existe? Para onde vai? Qual o valor da sua existência? Que caminhos têm sentido? Nesta perspectiva, o problema de Deus torna-se o cerne da interrogação contemporânea. É preciso tentar encontrar o caráter essencial da fé. Aqueles para quem a existência é interrogação poderão entrever aqui uma resposta, cuja riqueza os deixará admirados.

There is a tension between present and future at the forefront of anarchist thought: if we reject authority, how can we bear the authority we inevitably have over those who come after us? This is not a problem exclusive to anarchism, but a tension that is also embedded in every politics that strives to both promote freedom and sustain itself as the best possible structure for the realization of that freedom. While “anarchist eugenics” sounds like an oxymoron, it was a (...) theme developed in Spanish anarchist thought in the 1920s and 30s as it addressed this problem and struggled to sustain revolutionary practice. The cause of freedom and equality could be served and “the race of the poor” eliminated by sex education, free love and conscious generation. (shrink)

Excerpt from Archives of Philosophy Rhythm as a Distinguishing Characteristic of Prose Style: Assn: Lus. 50 cents. The Field of Distinct Vision: W. O. Bunions. 70 cents. The Influence of Bodily Position on Mental Activities: Ema E. Jonas. 50 cent. A Statistical Study of Literary Merit: Manama]: lyman Warns. 30 cents. About the Publisher Forgotten Books publishes hundreds of thousands of rare and classic books. Find more at www.forgottenbooks.com This book is a reproduction of an important historical work. Forgotten Books (...) uses state-of-the-art technology to digitally reconstruct the work, preserving the original format whilst repairing imperfections present in the aged copy. In rare cases, an imperfection in the original, such as a blemish or missing page, may be replicated in our edition. We do, however, repair the vast majority of imperfections successfully; any imperfections that remain are intentionally left to preserve the state of such historical works. (shrink)

I reconstruct the civic republican foundations of Eugene Debs’s socialist critique of capitalism, demonstrating how he uses a neo-roman conception of freedom to condemn waged labour. Debs is also shown to build upon this neo-roman liberty in his socialist republican objections to the plutocratic capture of the law and threats of violence faced by the labour movement. This Debsian socialist republicanism can be seen to rest on an ambitious understanding of the demands of citizen sovereignty and civic solidarity. While (...) Debs shares some of the commitments of earlier American labour republican critics of capitalism, he departs from them in his thoroughgoing commitment to common democratic ownership of productive property. His socialist republicanism remains valuable today for its ability to illuminate features of plutocratic control, judicial autocracy, and the regime of property best suited to suppressing economic domination. I conclude that Debs not only deserves a prominent place in an emerging radical republican canon but presents a distinctive contrast with many of his Marxist contemporaries and offers a compelling challenge to recent liberal, plebeian, and socialist forms of republicanism. (shrink)