In developing countries, the patriarchal social construct, unsatisfactory legal protection, and underlying cultural bias against women have resulted in increasing intimate partner violence, which largely goes unaddressed, undocumented, and unreported in healthcare settings. This case study presents a common scenario of intimate partner violence and carefully analyzes its ethical implications in an emergency case at a tertiary care hospital in Karachi, Pakistan. In this study, basic ethical principles are used to discuss important ethical challenges faced daily by healthcare workers in (...) the medical, social, and legal context. It further highlights the dire need of patient education, safety, and a solid framework for addressing, documenting, and reporting intimate partner violence for healthcare workers. (shrink)

_This study primarily focused the EFL undergraduate students at a public university in Pakistan. In this study, task-based language assessment (TBLA) was used to assess reading skills because it is one of the most assessed language skills in Pakistan. Reading is an academic skill. Supposedly, students should have good reading skills at higher education. Thus, there are three courses taught specifically focusing on English language at higher education and reading is a prime focus in all three of them. However, the (...) reading test items are criticized for testing rather the writing skills instead of reading. Thus, a Task-based Language Assessment (TBLA) was used to check its backwash effect. TBLA has not been adopted in the local context yet, specifically in a reading context. Therefore, the present study was conducted to examine the backwash effect of TBLA on reading skills. In this study, action research design was followed within the qualitative research paradigm. Sample was drawn using convenient sampling. The participants were 12 undergraduate students. Students’ reading journals, exit slips and teacher’s diary were used as data collection instruments. The findings revealed that TBLA has a positive backwash effect on both teaching and learning in the EFL context. Further pedagogical implications are proposed in the study._. (shrink)

We studied the impact of teachers’ ethical leadership on students’ moral identity and academic citizenship behaviors. Data from 256 student–teacher matching dyads were collected from one of the top 5 Pakistani business schools. Confirmatory factor analysis was used to ensure factorial validity of the measures that were employed, and the hypothesized relationships were tested using structural regression models that utilized structural equation modeling in AMOS with 5,000 bootstrap samples. Based on social learning theory, the results supported the hypothesis that teachers’ (...) ethical leadership had significant direct and indirect positive effects on the students’ academic citizenship behaviors that were directed toward other students and the school. This study contributes to existing literature on ethical leadership and organizational citizenship behavior by highlighting useful implications of these organization-based constructs in an academic context. (shrink)

Architecture students have been reported to experience significant stress, yet little has been researched. This study aims to examine how architecture students experience and cope with stress. Twel...

The inspiration for this collective writing project began with a digital conference entitled ‘Knowledge Socialism, COVID-19 and the New Reality of Education’ held at Beijing Normal University. In this conference and through this article, multiple researchers spread across six continents have engaged in the collaborative task of outlining emerging innovations and alternative contingencies towards education, international collaboration, and digital reform in this time of global crisis. Trends associated with digital education, knowledge openness, peer production, and collective intelligence as articulated by (...) Michael A. Peters’ conception of Knowledge Socialism are given careful analysis and exploration. Some of the members of this collective endeavor to identify problems, others, begin to draw boxes around potential solutions. Overall, this article engages with real world challenges and innovations that look beyond dominant neoliberal trends in the knowledge economy to build bridges toward novel possibilities in this era of rapid digital change. (shrink)

On philosophy of Krishna, Hindu deity; research articles published in Gujarat Times.

In Tarkasaṁgraha (TS), Annaṁbhaṭṭa defines inferential cognition (anumiti) as that cognition which results from parāmarśa. In his own commentary on TS, namely Tarkasaṁgraha-dīpikā (TSD), Annaṁbhaṭṭa shows an over-coverage of the TS definition of anumiti in ‘perception after doubt.’ And then in TSD, he moves on to remove the over-coverage by qualifying the definition (of anumiti) with pakṣatā. In this article, we will raise an objection against the strategy Annaṁbhaṭṭa chooses to remove the above-mentioned over-coverage. We will argue that qualifying the (...) definition (of anumiti) with pakṣatā does not remove the over-coverage in question. Following that an alleged solution to the over-coverage will be presented, and subsequently, we will show why the alleged solution is also flawed. Next, we will return again to defend Annaṁbhaṭṭa’s strategy of eliminating the over-coverage. Despite the defense, eventually, it will be suggested that qualifying the definition of anumiti with pakṣatā does not remove the over-coverage. Hopefully, this article will bring to light one controversial aspect of the definition of anumiti (as rendered in TS and TSD) which perhaps remains unnoticed. (shrink)

Adorno and Horkheimer adoted the notion of the fetishism of commodities for the analysis of art and culture. Material, physical goods are not identical to symbolic ones. In spite of being predominant cultural industry can not be taken as the prototype of all analyses of culture. One can not reduce all cultural productives of the period of market economy to market products. The plurality of artistic and cultural practices present in countries like Brazil, does make questionable the indiscriminate use of (...) the Frankfurtian framework.Adorno e Horkheimer adotaram a noção de fetichismo da mercadoria para a análise da arte e da cultura. Bens materiais e físicos não são idênticos aos simbólicos. Apesar de dominante, a indústria cultural não pode ser tomada como protótipo de toda análise da cultura. Não se pode reduzir toda a produção cultural da época da economia de mercado a produtos de mercado. A pluralidade de práticas artísticas e culturais, à qual se assiste em países como o Brasil, torna problemático o uso indiscriminado do referencial frankfurtiano. (shrink)

Cartea de față este teza de doctorat în Teologie a autorului, alcătuită și susținută în cadrul Școlii Doctorale „Sf. Nicodim” a Universității din Craiova, în noiembrie 2021. Lucrarea se remarcă prin rigurozitatea și amploarea cercetării teologice despre o temă actuală în misiologie, anume relația dintre misiune și eclesiologie. În acest sens, opera și personalitatea Pr. Prof. Ion Bria sunt punctele de referință pentru susținerea dimensiunii misionare a Bisericii Ortodoxe. Amintim că Pr. Ion Bria ne-a fost un apropiat, mai ales în (...) perioada activității noastre ca profesor la Facultatea de Teologie din Sibiu (1999- 2001). În semn de apreciere, i-am semnat Prefața volumului Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, publicat la editura România Creștină, în anul 1999. Lucrarea părintelui Diac. Doru Marcu se situează la întâlnirea dintre Misiologie și Dogmatică. Totuși, analiza este una misiologică, având în vedere formarea profesional-teologică a autorului, licențiat în teologie, cu studii masterale la Facultatea de Teologie din București și cu studii misiologice în străinătate, la Facultatea de Teologie și Studii Religioase, Universitatea Catolică din Leuven, Belgia. Pregătirea temeinică a părintelui autor se observă din numeroasele studii și lucrări folosite în prezenta cercetare. Apreciem și informațiile inedite despre prestigioasa activitate a Pr. Ion Bria, în conformitate cu documentele de arhivă cercetate de autor în fondul dedicat teologului român în Arhivele Consiliului Mondial al Bisericilor din Geneva, Elveția. Pornind de la adevărul că misiunea este parte integrantă eclesiologiei, autorul demonstrează că, în viziunea Pr. Ion Bria, conceptul liturghie după Liturghie este definitoriu pentru a înțelege legătura dintre cele două dimensiuni. Punctul de vedere al autorului se situează în interiorul teologiei ortodoxe ce consideră că misiunea nu se poate realiza fără eclesiologie. Așadar, Biserica rămâne un organism viu și teandric propovăduind neîncetat mesajul evanghelic al Împărăției lui Dumnezeu. Conceptul liturghie după Liturghie propune o strânsă legătură între actul eclesial și actul misionar, care începe prin săvârșirea Sfintei Liturghii și se continuă ca o nouă liturghie a iubirii aproapelui, prin cuvânt și prin faptă. 8 În concluzie, lucrarea părintelui Marcu este un reper pentru teologia românească și nu numai. Mai mult, având în vedere că în acest an se împlinesc două decenii de la trecerea la cele veșnice a Pr. Ion Bria, cartea de față va reprezenta în mod sigur și un omagiu de cinstire a celui mai important misiolog român. (shrink)

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

A promoção do investimento responsável constitui a base de atracão de novos recursos e envolvimento do sistema financeiro na consecução dos Objetivos de Desenvolvimento Sustentável (ODS). Embora seja fundamental a intervenção do Estado por meio de políticas, investimentos, regulamentações e finanças, importa lembrar que cada transformação necessita de um profundo compromisso e alinhamento do setor privado. Por outro, apesar da importância crítica que o setor empresarial desempenha (empresas e instituições financeiras), ainda existe falta de clareza ou consistência sobre o que (...) significa para as empresas e os mercados financeiros alinharem-se com os ODS’s. O estudo examinou o impacto da oferta monetária e do crédito doméstico ao setor privado e do investimento no crescimento econômico em Moçambique, com base na abordagem de cointegração ARDL e teste de causalidade de Granger Block Exogeneity Wald Tests entre 1990 e 2022. Os resultados de longo prazo indicaram que apenas a oferta monetária tem impacto sobre o bem-estar econômico de Moçambique em 2,733%, enquanto os resultados do curto prazo indicam que a oferta monetária corrente afeta negativamente o crescimento econômico em 0,399%. Por outro lado, a oferta monetária de dois e três anos anteriores impacta positivamente o crescimento. O crédito interno ao setor privado corrente e sua primeira defasagem influenciam significativa e positivamente no crescimento econômico em Moçambique, enquanto o crédito interno, com segunda e terceira defasagens. tem influência negativa sobre o crescimento. Em termos de investimento na primeira e terceira defasagens, o impacto crescimento econômico é negativo, o que sugere a necessidade de o Governo racionalizar o uso de recurso através de transferências das despesas de consumo para as despesas de investimento. Os resultados do teste de causalidade de Granger indicaram que, em Moçambique, o bem-estar econômico medido pelo Produto Interno Bruto per capita tem repercussões sobre a oferta monetária e crédito interno ao setor privado. Foi encontrada uma causalidade unidirecional que vai de oferta monetária para crédito doméstico, e do investimento medido pela formação bruta de capital para o crédito doméstico. O estudo recomenda que o Banco de Moçambique adote uma política monetária que alterne regularmente expansão e contração, de forma a permitir que o aumento da oferta monetária seja promotor de taxas de crescimento mais alta. A economia deve alocar os créditos para empresas mais produtivas. (shrink)

RESUMO O objetivo deste artigo é analisar o problema da extensão e do conteúdo da iluminação uma vez que se adote a interpretação regulacionista para a teoria do conhecimento de Agostinho. O regulacionismo, tese defendida por Etienne Gilson, afirma que a iluminação divina do intelecto humano diz respeito ao caráter necessário dos conhecimentos alcançados pela inteligência, e não sobre o conteúdo do conhecimento; assim, a iluminação não teria por função auxiliar na formação de conceitos, mas teria a função de (...) julgar a adequação desses conceitos à verdade. Entretanto, interpretações desse tipo trazem um problema quanto à autonomia cognitiva humana, já que o intelecto seria constrangido externamente em relação ao seu conhecimento. Trataremos, ainda, da crítica sobre a exagerada ênfase na epistemologia que a hipótese regulacionista reverbera. Por fim, e de acordo com o regulacionismo, buscaremos dar uma resposta coerente ao problema da extensão do conhecimento oriundo da iluminação, respeitando tanto a singularidade do raciocínio humano quanto a primazia do conhecimento divino. ABSTRACT The aim of this article is to analyze the issue of the extension and the content of the illumination once the regulationist interpretation for the theory of knowledge of Augustine is adopted. Regulationism, a thesis advocated by Etienne Gilson, states that the divine illumination of the human intellect concerns the necessary character of the knowledge attained by intelligence, not the content of knowledge; Thus, illumination would not have it as an auxiliary function in the formation of concepts, but would have the function of judging the adequacy of these concepts to the truth. However, interpretations of this kind bring with it a problem regarding human cognitive autonomy, given the intellect would be constrained externally in relation to its knowledge. We will also deal with the criticism about the exaggerated emphasis on epistemology in which the regulationist hypothesis reverberates. Finally, and according to regulationism, we will seek to give a coherent answer to the issue of the extension of knowledge from illumination, respecting both the uniqueness of human reasoning and the primacy of divine knowledge. (shrink)

Dacă cercetarea fenomenologică are o anumită intuiţie mai mult sau mai puţin vagă a direcţiei în care se îndreaptă, ea nu ştie dintru început unde anume va ajunge, unde anume o vor ghida întrebările. Ca în Călăuza lui Tarkovski, cercetătorul aruncă înaintea sa întrebarea şi apoi o urmează, înaintând oarecum în necunoscut, în orizontul neştiut pe care întrebarea îl deschide. Tocmai de aceea cercetarea fenomenologică este o explorare, o înaintare în necunoscut, fără o hartă sigură, fără o busolă infailibilă, alta (...) decât cea a propriei pre-înţelegeri, care poate fi confirmată sau infirmată pe parcurs. Spre deosebire de alte tipuri de cercetare, care pornesc de la un dat pozitiv deja disponibil, deja asigurat, în fenomenologie cercetătorul trebuie să îşi obţină datul originar, să şi-l asigure constant, să-l extragă din contexte fenomenale în care el este de cele mai multe ori ocultat, mascat şi obturat. Tot aşa şi noi, întrebându-ne dacă şi cum ar putea fi conceput un sens originar şi integrator al trupului, unul care să premeargă şi totodată să cuprindă diversele forme de expresie corporală a existenţei umane, noi nu presupunem că îl avem deja, gata dat, disponibil, apt de a fi arătat cu degetul: iată-l! Dimpotrivă, este mult mai plauzibil ca acest sens originar să ne fie dat întâi de toate prin ocultările sale, prin formele sale derivate, privative sau sărăcite. Explorarea fenomenologică ia atunci chipul unei operaţii de desfoliere, de recuperare a unui strat de sens originar, ascuns în spatele unor aluviuni care îl acoperă şi, uneori, îl fac de nerecunoscut. (shrink)

Aceasta nu este o carte de matematică, ci una despre matematică, care se adresează elevului sau studentului, dar şi dascălului său, cu un scop cât se poate de practic, anume acela de a iniţia şi netezi calea către înţelegerea completă a matematicii predate în şcoală. Tradiţia predării matematicii într-o abordare preponderent procedural-formală a avut ca efect o viziune deformată a elevilor asupra matematicii, ca fiind ceva strict formal, instrumental şi calculatoriu. Pierzând contactul cu baza conceptuală a matematicii, elevii dezvoltă pe (...) parcurs o "anxietate matematică" şi renunţă la a mai căuta înţelegerea matematicii, care devine "duşmanul tradiţional" din şcoală. Această lucrare şi-a propus materializarea rezultatelor cercetărilor inter- şi trans-disciplinare având ca obiect înţelegerea matematicii, care au concluzionat că domeniile care au potenţialul de a contribui în acest fel la educaţia matematicii, unificând abordările procedurală şi conceptuală, sunt epistemologia şi filosofia matematicii şi ştiinţei, precum şi fundamentele şi istoria matematicii. Aceste rezultate susţin teza că teama de matematică poate fi înlăturată prin abordarea conceptuală, iar un elev cu o bună înţelegere conceptuală va fi un rezolvitor de probleme mai bun. Autorul a identificat acele zone şi concepte aparţinând acestor discipline, care pot fi adaptate şi prelucrate în vederea familiarizării elevului sau studentului cu acest tip de cunoştinţe, care să însoţească conţinutul tradiţional al matematicii şcolare. Lucrarea a fost astfel organizată încât să contureze cititorului o imagine unificatoare asupra complexităţii naturii matematicii, precum şi o perspectivă conceptuală necesară, în final, înţelegerii de tip holistic a matematicii şcolare. Autorul vorbeşte despre matematică, pentru a convinge că a înţelege matematica înseamnă mai întâi să o înţelegem ca întreg, dar şi ca parte a unui întreg. Natura matematicii, conceptele sale primare (cum ar fi numerele şi mulţimile), structurile, limbajul, metodele, rolurile şi aplicabilitatea matematicii, sunt prezentate în conţinutul lor esenţial, iar explicarea conceptelor non-matematice este făcută într-un limbaj accesibil, însoţită de multe exemple relevante. Cartea este o unitate didactică concepută să reprezinte punctul de plecare şi un ghid de orientare către dobândirea înţelegerii de tip holistic a matematicii (pentru elev sau student) şi (pentru dascăl) către o predare de tip epistemic-conceptual, în care înţelegerea conceptuală este la fel de importantă ca antrenarea abilităţilor procedural-aplicative. (shrink)

Lucrarea tratează unul dintre “misterele” filosofiei analitice şi ale raţionalităţii însăşi, anume aplicabilitatea matematicii în ştiinţe şi în investigarea matematică a realităţii înconjurătoare, a cărei filosofie este dezvoltată în jurul sintagmei – de acum paradigmatice – ‘eficacitatea iraţională a matematicii’, aparţinând fizicianului Eugene Wigner, problemă filosofică etichetată în literatură drept “puzzle-ul lui Wigner”. Odată intraţi în profunzimea acestei probleme, investigaţia nu trebuie limitată la căutarea unor răspunsuri explicative la întrebări precum “Ce este de fapt aplicabilitatea matematicii?”, “Cum explicăm prezenţa în (...) natură a conceptelor matematice simple şi complexe?” sau “Cum explicăm rata de succes uriaşă a aplicaţiilor matematice, care presupun modele aproximativ false ale unei realităţi idealizate?”, ci extinsă în plan metateoretic către căutarea unei justificări teoretice a utilizării metodei matematice în practica ştiinţifică, independent de succesul acestei metode. Aceste întrebări şi probleme sunt abordate în detaliu în lucrarea de faţă. Lucrarea, care va continua cu un al doilea titlu, dedicat modelelor teoretice ale aplicabilităţii şi alternativelor structurale ale acestora, se adresează în special – dar nu exclusiv – matematicienilor, fizicienilor, filosofilor ştiinţei, filosofilor limbajului şi epistemologilor, dar şi studenţilor acestor discipline. (shrink)

Problemele filosofie sensibile pe care le pune aplicabilitatea matematicii în ştiinţe şi viaţa de zi cu zi au conturat, pe un fond interdisciplinar, o nouă “ramură” a filosofiei ştiinţei, anume filosofia aplicabilităţii matematicii. Aplicarea cu succes a matematicii de-a lungul istoriei ştiinţei necesită reprezentare, încadrare, explicaţie, dar şi o justificare de ordin metateoretic a aplicabilităţii. Între rolurile matematicii în practica ştiinţifică, rolul constitutiv teoriilor ştiinţifice este cel a cărui analiză poate contribui esenţial la această justificare. În lucrarea de faţă, am (...) analizat acest rol constitutiv prin prisma relaţiilor sale cu celelalte roluri importante ale matematicii (descriptiv-semantic-reprezentaţional, inferenţial-explicativ-predictiv), încercând să surprind motivaţia primară a acestui rol relativ la ideea de structură matematică şi epistemică, componente esenţiale ale ştiinţei structurale matematizate. (shrink)

In classical antiquity Propertius' eloquence was renowned. His successor Ovid referred to the blandi praecepta Properti and to blandi…Propertius oris. Quintilian stated that to his taste the most tersus and elegans Latin elegist was Tibullus, but sunt qui Propertium malint. Martial mentioned the facundi carmen iuuenale Properti. Turn now from the opinions of ancient authors to those of some modern commentators as they try to elucidate various passages as presented in the extant manuscripts, and you encounter not the adjectives blandus, (...) tersus, elegans, and facundus, but ‘strange’, ‘obscure’, ‘odd’, ‘slovenly’, and the like. A major reason for such striking differences of opinion should be evident. Ovid, to whom Propertius was blandi oris, read a text separated from Propertius' autograph by at most a few decades. Modern scholars, however, must form their text from a few relatively late manuscripts, none earlier than c. 1200, in which Propertius' eloquence has been obscured by over twelve centuries of careless blundering and deliberate interpolation by a succession of scribes. A generally accepted example of deliberate interpolation in the Propertian archetype is found at 2.32.3-6: nam quid Praenesti dubias, o Cynthia, sortes, quid petis Aeaei moenia Telegoni? cur tua te Herculeum deportant esseda Tibur? Appia cur totiens te uia †ducit anum†?, where the name of some neighbouring town is required in the fourth verse to balance Praeneste, Tusculum, and Herculeum in the preceding three. (shrink)

In classical antiquity Propertius' eloquence was renowned. His successor Ovid referred to the blandi praecepta Properti and to blandi…Propertius oris . Quintilian stated that to his taste the most tersus and elegans Latin elegist was Tibullus, but sunt qui Propertium malint. Martial mentioned the facundi carmen iuuenale Properti. Turn now from the opinions of ancient authors to those of some modern commentators as they try to elucidate various passages as presented in the extant manuscripts, and you encounter not the adjectives (...) blandus, tersus, elegans, and facundus, but ‘strange’, ‘obscure’, ‘odd’, ‘slovenly’, and the like. A major reason for such striking differences of opinion should be evident. Ovid, to whom Propertius was blandi oris, read a text separated from Propertius' autograph by at most a few decades. Modern scholars, however, must form their text from a few relatively late manuscripts, none earlier than c. 1200, in which Propertius' eloquence has been obscured by over twelve centuries of careless blundering and deliberate interpolation by a succession of scribes. A generally accepted example of deliberate interpolation in the Propertian archetype is found at 2.32.3-6: nam quid Praenesti dubias, o Cynthia, sortes, quid petis Aeaei moenia Telegoni? cur tua te Herculeum deportant esseda Tibur? Appia cur totiens te uia †ducit anum†? , where the name of some neighbouring town is required in the fourth verse to balance Praeneste, Tusculum, and Herculeum in the preceding three. (shrink)