Adrian Neculau (ed.) Viata cotidianã în communism (Everyday Life in Communism) Polirom, Iaoi, 2005, 367 pages.

Giorgio Agamben, Homo Sacer. Puterea suverană şi viaţa nudă (Homo Sacer. Sovereign power and the naked life) Ed. Idea Design&Print, Cluj- Napoca, 2006.

Review of Sandu Frunză, Filosofie şi comunicare cotidiană: cărţile ar putea să-ţi schimbe viaţa [Philosophy and daily communication: the books could change your life], Iaşi: Editura Lumen, 2020.

Mihai Ralea was a university professor and prominent representative of the Romanian interwar literary intelligentsia. M. Ralea taught psychology, sociology and aesthetics, and was at the same time the director of a reputed literary magazine (Viaţa românească-Romanian Life). Ralea was also a politician, initially an important member of the National Peasant Party, representing its centre left wing. In his case, one may notice the contradiction between his moral arguments in public and his deeds after he reached positions of power (Minister (...) of Labour under the royal dictatorship, Minister of Arts under the pro-communist Petru Groza government, etc.). Ralea was also called “the moralist without morals”, and the compromises he made – manifested through his adherence to anti-democratic regimes – can be documented by numerous archival documents. Due to strong political connections, Ralea survived in the high ranks of cultural bureaucracy even during cultural Stalinism. He maintained important positions both at the University of Bucharest and with humanities research institutes of the post-1948 Soviet-style Romanian Academy of Sciences. In the late 1950s and early 1960s, he also gained posi-tions of international cultural representation with the Romanian branch of the United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation (UNES-CO) and the Romanian Institute for the Cultural Relations with Foreign Countries (IRRCS, the Romanian VOKS). His survival (as a professor of psychology after 1948) had a significant price – Ralea’s collaboration with the Stalinist regime. Using open sources and also newly declassified archival documents, the article is an attempt to approach M. Ralea’s case of survival in the high cultural bureaucracy in the East European context. (shrink)

Problemele filosofie sensibile pe care le pune aplicabilitatea matematicii în ştiinţe şi viaţa de zi cu zi au conturat, pe un fond interdisciplinar, o nouă “ramură” a filosofiei ştiinţei, anume filosofia aplicabilităţii matematicii. Aplicarea cu succes a matematicii de-a lungul istoriei ştiinţei necesită reprezentare, încadrare, explicaţie, dar şi o justificare de ordin metateoretic a aplicabilităţii. Între rolurile matematicii în practica ştiinţifică, rolul constitutiv teoriilor ştiinţifice este cel a cărui analiză poate contribui esenţial la această justificare. În lucrarea de faţă, am (...) analizat acest rol constitutiv prin prisma relaţiilor sale cu celelalte roluri importante ale matematicii (descriptiv-semantic-reprezentaţional, inferenţial-explicativ-predictiv), încercând să surprind motivaţia primară a acestui rol relativ la ideea de structură matematică şi epistemică, componente esenţiale ale ştiinţei structurale matematizate. (shrink)

Review of În căutarea fericirii. Viaţa familială în spaţiul românesc în sec. XVIII-XX (Looking for happiness. Family life in the Romanian space of the 18th-20th centuries) Coordinators: Ioan Bolovan, Diana Covaci, Daniel Deteşan, Marius Eppel, Elena Crinela Holom (Cluj: Presa Universitară Clujeană, 2010).

Coincidenţa contrariilor reprezintă un punct esenţial în gândirea umanităţii, echivalând, în cele din urmă, cu dorinţa omului de a aduna într-un tot unitar pe cele ce se opun în univers. Această preocupare a stat la baza scrierilor unor gânditori importanţi, între care se numără Sfântul Dionisie Areopagitul, Meister Eckhart, Nicolaus Cusanus sau Mircea Eliade. Deşi au scris în perioade de timp diferite şi au aparţinut unor tradiţii diferite, operele lor stau mărturie faptului că motivul coincidentia oppositorum a fost şi continuă (...) să fie o constantă în viaţa omului în dorinţa acestuia de a atinge Absolutul. (shrink)

Simbolismul religios a trezit mereu interesul cercetătorilor din domenii diferite de activitate, lumea întreagă reprezentând un mare simbol ce trebuie să fie descifrat. În dorința de a înțelege sensurile universului înconjurător, oamenii de știință au folosit descoperirile din domenii conexe pentru a-și formula propriile teorii. În acest sens, se pot realiza conexiuni pertinente între felurile în care istoricul religiilor Mircea Eliade și teologul ortodox Alexander Schmemann au definit simbolul și felul în care acesta este prezent în viața de zi (...) cu zi a oamenilor, redefinind astfel și strânsa legătură ce există între istoria religiilor și teologie ca discipline de studiu academic. (shrink)

Cuprins CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică posibilă şi necesară Proiectul şi Programul PHILOBIBLON( în noua formulare) FOCUS Dana Stana, Omonimia şi paronimia în bibliologie Victoria Frâncu, Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu Olimpia Curta, Laboratorul de informatică şi profesioniştii săi Ionel Enache, Fundamentele teoretice ale marketingului de bibliotecă Maria Petrescu, Bibliotecile digitale şi impactul lor asupra tinerilor Adriana Szekely, Liana Grigore, Bibliorev – în continuă schimbare István (...) Király V., Proiect în vederea Acreditării ISI al revistei PHILOBIBLON Valeria Salánki, Cultura organizaţională. Propunere de studiu asupra culturii organizaţionale – octombrie 2008 Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română Tudor-George Pereverza Expresia bibliografică a Iconografiei eminesciene (Fotografie şi artă plastică, 1939-1989) Vlad A. Codrea, Gabriela-Rodica Morărescu, Forray Erzsébet, Catalogus Raritatum et Benefactorum, un manuscris reprezentativ din perioada de început a Muzeului de Ştiinţele Naturii din Aiud 4 Alin Mihai Gherman, Pornind de la o Bucoavnă necunoscută Roxana Bălăucă, Tipărituri franceze în colecţiile BCU „Lucian Blaga”: secolul al XVIII-lea Maria-Stela Constantinescu-Matiţa, Szabó Károly – bibliotecar, bibliograf şi istoric Roxana Bălăucă, Theodor Aman în Donaţia Sion Margareta Berchez, Îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca prin schimbul de publicaţii de-a lungul timpului Ioana Rotund, O oază francofonă la Cluj Ilona Okos-Rigó, Biblioteca şi Grădina Botanică Clujeană Gabriela Pop, Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” şi Biblioteca de Studii Iudaice Mariana Falup, Împrumutul interbibliotecar intern şi internaţional şi livrarea de documente la B.C.U. Cluj-Napoca ORIZONTURI Doru Radosav, Viaţa ca alterego. Petrea Icoanei: travesti şi clandestinitate în mişcarea de rezistenţă anticomunistă Ionuţ Costea, Mitbiografia între propagandă şi memorie Gabriela Morărescu ;Vlad Codrea, Preocupări pentru cunoaşterea şi protecţia naturii în scrierile unui entuziast naturalist al secolului XIX: Basiliu Basiota Alin Mihai Gherman, Vechi lexic bibliotecăresc Raluca Betea, Influenţa artei Renaşterii asupra decoraţiei icoanelor din secolele XVI-XVIII din Transilvania şi Maramureş 5 Monica Mureşan, Căsătoria civilă ca aspect al modernizării societăţii transilvănene la sfârşitul secolului al XIX –lea. – Discurs oficial şi receptare socială reflectate în presa vremii Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, Diferenţa şi discriminarea socio-politică a femeii Irina Petraş, Casa, locul vieţii (fragmente) Monica Mureşan Pentru o istorie a morţii în peisajul istoriografic românesc - prezentarea unor contribuţii colective recente: Religiozitate şi atitudini în faţa morţii în spaţiul transilvan din premodernitate până în secolul XX, coord. Mihaela Grancea, 2005 şi Discursuri despre moarte în Transilvania secolelor XVI-XX, coord Mihaela Grancea şi Ana Dumitran, 2006. REFLEXII Olimpia Curta, Reviste electronice. Baze şi perspective de Alice Keller – Recenzie Adrian Grănescu, Arhitectura Clinicilor Universitare din Cluj 1886-1903 Dorina Buia, Itinerar de suflet la Tăul Muced Raluca Soare, De la teoriile ataşamentului la tehnicile de intervenţie în psihoterapie. (Školka Enikő – Teorii explicative, Modele şi Tehnici de intervenţie în psihologie clinică şi psihoterapie) Sidonia Nedeianu Grama, Mitbiografia politică în istoria orală Raluca Soare, Opera bibliothecariorum 1990-2007 – Recenzie Ionuţ Costea, Kovács Mária, A kolozsvári „Lucian Blaga” Központi Egyetemi Könyvtár 19. századi magyar nyelvű kéziratainak katalógusa. Első kötet: történelmi és földrajzi kéziratok/ Catalogul manuscriselor maghiare din secolul al 19-lea din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Volumul I: Manuscrise de istorie şi geografie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, 218 p. – Recenzie 6 Ana Maria Căpâlneanu, Lola Maria Petrescu – Biblioteca şi provocările secolului XXI, Cluj-Napoca: Risoprint, 2007 István Király V, Bibliografia ca instrument al clarificării de sine Kinga Tamás, Viorica Sâncrăian - un coleg şi un bibliotecar de excepţie În colecţia BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA au apărut Revista PHILOBIBLON – Volumele apărute. (shrink)

Cum arată un om moral? Este acesta un om care se află în posesia unor principii ferme și știe cum să le aplice? Sau este un om care, neavând nevoie de reguli morale, reușește de fiecare dată să ia decizia corectă? Poate fi moralitatea codificată într-un set de principii universale? Sau viața morală este mult prea complexă pentru a fi guvernată de reguli stricte? Dar dacă moralitatea nu constă în aplicarea unor standarde generale, ci în capacitatea de a lua (...) decizii corecte, cum știm că o decizie este corectă? Iar dacă explicațiile morale trebuie să fie structurate de crtierii universale, cum putem să dăm seama de pluralitatea și singularitatea contextelor etice? Toate aceste întrebări și dileme, care au configurat destinul eticii occidentale de la Platon și Aristotel până în zilele noastre, sunt abordate într-o cheie nouă în filosofia morală contemporană. Apologia principiilor morale și critica acestora constituie cei doi poli între care oscilează etica, împărțind filosofia morală contemporană în două concepții rivale: generalismul și particularismul. Ce argumente au filosofii generaliști și cum răspund susținătorii particularismului? Cât de valabile sunt raționamentele vehiculate și ce s-ar putea spune în plus? Nu cumva, în decursul istoriei, s-a pierdut ceva esențial pentru gândirea morală, ceva care face ca frământările etice ale omului contemporan să fie nesfârșite, sterile și înșelătoare? (shrink)

The link between language and thought formed a major new exploration of twentieth-century philosophy. Languages nuance our ideas and perceptions. Though from various angles, Heidegger, Derrida, Wittgenstein forged new ways of understanding the relationship between our views of the external world and our culturally and linguistically pre-determined modes of expression. Another giant in this field of exploration is the Romanian philosopher Constantin Noica (1909-1987), who has so far remained generally unknown to the Western World because of the Iron Curtain. The (...) Romanian Sentiment of Being (Sentimentul românesc al ființei), first published in Romanian in 1978, is a philosophical work at the intersection of metaphysics and philosophy of language. The title of this book may be deceptive. "Romanian" does not mean ethnically circumscribed; it does not limit ontology to nationality but rather reflects on how language can carry ontological thought. The Romanian Sentiment of Being invites the readers to meditate on the fundamental theme of being and how it is expressed in a culture in time. This being in time marks the tension between moment and eternity, captured in the fairytale "Ageless Youth and Deathless Life" ("Tinerețe fără batrânețe și viață fără de moarte"), which Noica interprets in detail. The translation of the story will be found in the appendix. Noica also analyzes one of the most famous poems in Romanian, Mihai Eminescu's "The Evening Star" ("Luceafărul"), and readers will find its translation in the appendix. (shrink)

Acest roman este o continuare a povestilor din "Viata lui G." (dar romanul se poate citit fara sa se fi citit primul roman "Viata lui G."). Sunt alte "povesti" din viata domnului G.

Volumul de articole, studii, cuvântări şi Pastorale publicat la Editura Mitropolia Olteniei din Craiova în anul 1986 trebuie văzut şi analizat, pentru o bună şi corectă înţelegere, în lumina vremurilor în care a apărut. În acelaşi timp, ideile pe care IPS Nestor Vornicescu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, le dezvoltă în scrierile sale sunt actuale şi după aproape 30 de ani de la strângerea lor între paginile aceleaşi cărţi, după ce văzuseră lumina tiparului cu ani în urmă în diferite reviste (...) din ţară şi străinătate, semn că autorul dovedeşte o putere impresionantă de a rămâne viu prin scrierile sale într-o epocă în care totul era dictat şi atent controlat şi cenzurat de la centru. În zilele noastre, într-o perioadă în care cei ce abordează teme ca „patriotism”, „românism”, „idealul strămoşilor”, „istoria naţională”, „pacea pe pământ”, „munca”, „dreptatea” ş.a. sunt consideraţi a fi spirite retrograde şi contaminate de perioada apusă şi de tristă amintire, cuvintele IPS Nestor Vornicescu referitoare la aceste idei rămân de o actualitate ce îi lasă pe mulţi fără replică. În ciuda faptului că anumite cuvinte şi expresii au fost acaparate de doctrina comunistă, schimbându-li-se sensul, ele reprezintă constante şi permanenţe atât ale spiritului nostru naţional, cât şi virtuţi creştine despre care s-a vorbit şi trebuie să se vorbească şi să fie respectate pentru a putea să ne orientăm într-o Europă din care ele nu au dispărut nicio clipă din discursul oficial sau particular şi în care România îşi caută coordonatele naţionale pentru a se adapta după integrarea atât de mult dorită de toţi. „Volumul Pace pe pământ îl adevereşte pe Mitropolitul şi Academicianul Nestor Vornicescu ca ierarh şi teolog pe linia învăţăturii şi a tradiţiei Ortodoxiei româneşti, iubitor şi luptător pentru ţară şi popor, pentru pace şi înţelegere între oameni şi neamuri, pentru apărarea păcii şi a vieţii. Concluzia categorică este că pacea – salvgardarea, apărarea, întărirea, impunerea şi permanentizarea ei urbi et orbi – constituie imperativul vital al zilelor noastre, cum arată autorul pe bună dreptate”.2. (shrink)