In this paper, I explore some of the motivations behind John Martin Fischer's semi-compatibilism. Particularly, I look at three reasons Fischer gives for preferring semi-compatibilism to libertarianism. I argue that the first two of these motivations are in tension with each other: the more one is moved by the first motivation, the less one can appeal to the second, and vice versa. I then argue that Fischer's third motivation ought not move anyone to prefer Fischer's semi-compatibilist picture to any of (...) the leading contemporary libertarian theories. Finally, I make some methodological comments about the role intuitions play in Fischer's project. (shrink)

The present contribution has the purpose of evidencing both the originality of Şora’s understanding of time (and its importance for the question of authenticity, empathy and intersubjectivity), and the possibility of a dialogue with Husserl’s understanding of the consciousness of internal time. One of the most important aspects of my paper is the endeavour to bring to light the underlying structure of temporality at work in Mihai Şora’s philosophy. The two forms of temporality present in Şora’s thought – the temporality (...) “of the Moment” and that “of the instances of countable time” – open up the possibility of a phenomenological understanding of time. Some specific terms which Şora uses to describe the two forms of temporality – like the “vertical plunge”, “openness”, “disclosure”, “the gift of Encounter”, “the horizontal walk”, etc. – seem, at least at first, to belong to a poetic language, full of metaphors, a language which doesn’t seem to have much in common with the rigors of a philosophical language, but they nevertheless reveal some fundamental characteristics of the two forms of temporality. The possibility of understanding and interpreting these forms of temporality as structures belonging to the consciousness of time, in a broad sense (which correspond to the fabric of the real word, according to Şora’s ontological model), is another interesting question which will be debated in the present study. (shrink)

The Lost Sheep in Philosophy of Religion: New Perspectives on Disability, Gender, Race, and Animals, edited by Blake Hereth and Kevin Timpe. Routledge, 2020. Pp. xiii + 400. $155.00, $28.98.

In recent years, many incompatibilists have come to reject the traditional association of moral responsibility with alternative possibilities. Kevin Timpe argues that one such incompatibilist, Eleonore Stump, ultimately fails in her bid to sever this link. While she may have succeeded in dissociating responsibility from the freedom to perform a different action, he argues, she ends up reinforcing a related link, between responsibility and the freedom to act under a different mode. In this paper, I argue that Timpe’s (...) response to Stump exploits concessions she need not have made. The upshot is that, contrary to what Timpe maintains, there is no reason to doubt that Stump's brand of incompatibilism is a genuine alternative to the traditional variety. (shrink)

Martin HEIDEGGER, Fiinţă şi timp [Être et temps] ; Bruce BÉGOUT, La généalogie de la logique. Husserl, l’antéprédicatif et le catégorial ; François-David SEBBAH, L’épreuve de la limite. Derrida, Henry, Levinas et la phénoménologie ; Marcus BRAINARD, Belief and its Neutralization. Husserl’s System of Phenomenology in Ideas I ; Toine KORTOOMS, Phenomenology of Time. Edmund Husserl’s Analysis of Time-Consciousness ; Roland BREEUR, Singularité et sujet. Une lecture phénoménologique de Proust ; John J. DRUMMOND & Lester EMBREE, Phenomenological Approaches to Moral (...) Philosophy A Handbook. (shrink)

This is a review article of Kevin Timpe's book, *Free Will: Sourcehood and Its Alternatives*.

Stump and Timpe have recently proposed Thomistic based solutions to the traditional problem in Christian theology of how to relate grace and free will. By taking a closer look at the notion of control, I subject Timpe’s account – itself an extension of Stump’s account – to extended critique. I argue that the centrepiece of Timpe’s solution, his reliance on Dowe’s notion of quasi-causation, is misguided and irrelevant to the problem. As a result, Timpe’s account fails (...) to avoid Semi-Pelagianism. I canvass two alternatives, each of which adheres to the broad theological assumptions made by Stump and Timpe, including the positing of only one “unique” grace. I conclude that each of these proposals fails, although I argue that one comes as close as it is possible to get to a solution given the assumptions made. -/- . (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)