Ovidiu Pecican, România si Uniunea Europeanã, Eikon, Cluj-Napoca, 2003.

De ce a fost fondată Uniunea Europeană? Un prim răspuns ar fi dorinţa de pace după un război devastator şi umilitor. Un al doilea răspuns ar fi realizarea importanţei unităţii. O unitate care se va caracteriza printr-o diversitate a culturilor şi a limbilor. Statele europene nu au dorit să renunţe la suveranitatea lor, au vrut să devină un corp comun pentru a nu a mai putea fi călcate în picioare de iureşul istoriei. Ca orice unitate, UE avea nevoie (...) de un cadru de reglementare oferit de instituţii şi politici europene. De asemenea, pentru a armoniza ceva trebuie să poţi pune împreună anumite elemente separate. Armonizarea Uniunii a fost realizată prin fondarea instituţiilor şi a reglementărilor acestora (structura instituţională a UE este prezentată în Anexa nr. 1). Instituţionalizarea Uniunii Europene este cheia de boltă a construcţiei istorice europene. Început în anul 1957, acest proces a lăsat urme adânci în conştiinţa politică europeană. Dacă la început a fost privită cu reticenţă, acum Uniunea nu poate exista fără instituţii. (shrink)

Ca actor pe scena internațională, UE trebuie să facă fată noilor pericole, amenințări și provocări, cu atât mai mult cu cât urmărește să joace un rol în securitatea globală ceea ce implică asumarea de responsabilități sporite, așa cum sunt prezentate în anexă. Mediul global este caracterizat prin insecuritate, astfel Uniunea Europeană are nevoie de un mecanism complex de management al crizelor. Dezvoltarea unei astfel de capabilități atrage de la sine o altă problemă majoră, dezvoltarea unei capabilități a Uniunii. (...) Există pericolul ca această nouă capabilitate să dubleze NATO sau există pericolul ca Uniunea să își dezvolte o capacitate dar fără puterea de a o proiecta. Un conflict ce se întrevede în viitor este între președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, în opinia unor eurosceptici. Dezvoltarea acestor capabilități este necesară Uniunii ce se dorește un important actor pe scena internațională. (shrink)

După sfârşitul celei de a doua mari conflagraţii mondiale, Europa se afla în ruină şi dezastru economico-social. Ajutorul dat de Statele Unite ale Americii în reconstrucţia statelor europene a fost vital pentru supravieţuirea Occidentului european. În anul 1948, cinci state (Franţa, Marea Britanie, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg) semnează Tratatul de Cooperare Culturală, Socială, Economică şi Apărare Colectivă, pe scurt Tratatul de la Bruxelles . După numirea generalului Dwight Eisenhower în funcţia de comandant suprem aliat în Europa, acest tratat (...) va deveni parte a documentelor NATO. Nevoia de apărare împotriva ameninţării sovietice se face şi mai vizibilă în propunerea ministrului de externe francez Réne Pléven. Planul Pléven, propus în anul 1952, viza constituirea unei Comunităţii Europene a Apărării, dar şi a unei Comunităţi Politice Europene. Planul nu a fost votat de către Adunare Franceză în anul 1954. Eşecul acestei comunităţi se datorează lipsei de viziune a liderilor europeni. O altă piedică în adoptarea acestui plan a fost teama statelor naţionale de posibila federalizare a Europei. (shrink)

This paper is a survey of standards being used in the domain of digital cultural heritage with focus on the Metadata Encoding and Transmission Standard created by the Library of Congress in the United States of America. The process of digitization of cultural heritage requires silo breaking in a number of areas—one area is that of academic disciplines to enable the performance of rich interdisciplinary work. This lays the foundation for the emancipation of the second form of silo which are (...) the silos of knowledge, both traditional and born digital, held in individual institutions, such as galleries, libraries, archives and museums. Disciplinary silo breaking is the key to unlocking these institutional knowledge silos. Interdisciplinary teams, such as developers and librarians, work together to make the data accessible as open data on the “semantic web”. Description logic is the area of mathematics which underpins many ontology building applications today. Creating these ontologies requires a human–machine symbiosis. Currently in the cultural heritage domain, the institutions’ role is that of provider of this open data to the national aggregator which in turn can make the data available to the trans-European aggregator known as Europeana. Current ingests to the aggregators are in the form of machine readable cataloguing metadata which is limited in the richness it provides to disparate object descriptions. METS can provide this richness. (shrink)

După un sfert de veac -- Pelerinaj oriental: Ex oriente lux? ; Fascinația yogii -- Pelerinaj occidental: O yogă europeană ; Ucenicie întru ale cugetării -- Pelerinaj românesc: Popasuri la compatrioți -- Pelerinaj muzical și inițiatic: Călătoria în noi înșine ; Realitatea interioră ; Chemarea transcendenței ; Forța care dă viață ; Ideea de inițiere ; Profanatorii misterelor ; Marea ascensiune -- Pelerinaj lăuntric: Ce este spiritul?

Globalization, in its earlier stages, was expected to erode national and ethnic identities. In contrast, ethnicity and ethnic affiliations persisted, growing socially and politically. This paper examines the role of the globalizing new communications technologies on this process, focusing on Diasporas. The study of trans-state networks based on ethnic solidarity, connections and affinities in the framework of social and political science is quite recent. Following a clarification of the distinction between classical and modern Diasporas we analyse a particular case study, (...) that of the Jewish Diaspora. This diaspora was an early adopter of computer-based communications and the Internet for a wide range of purposes. Early events are described including the diffusion of the Internet to Israel, the planning of a Global Jewish Information Network, Israel 2020 macro scenarios for Israel and the Jewish People and the decision on Jewish Peoplehood through communication technologies. A survey of historical systems follows by a description of the Jewish population and the wide variety of Jewish Web based activities today. These include the Institutional landscape; Jewish media — press, radio, video and blogs; the impact on Jewish religious observance; Jewish genealogy; Online dating; Social networks; Jewish education; Online learning; Jewish Studies and Digital Humanities; Jewish memory. Judaica Europeana supports the activities previously described by aggregating and facilitating the access and the re-use of Jewish digital culture. Europeana is the leading global digital library for cultural heritage as well as a lively eco-system for relevant stakeholders. (shrink)

Adrian-Paul Iliescu, Anatomia Răului Politic (Anatomy of the Political Evil) Editura Fundatiei Culturale Ideea Europeana, Bucureşti.

LEON VOLOVICI, DE LA IAŞI LA IERUSALIM ŞI ÎNAPOI FROM IASI TO JERUSALEM AND BACK, BUCUREŞTI: EDITURA INSTITUTUL IDEEA EUROPEANĂ, 2007.