In his early writings, Rădulescu-Motru acknowledged as a valuable gain the fact that psychology had emancipated itself from the tutelage of metaphysics. However, he believed that this progress could not lead to a scientific psychology unless its outcomes were integrated into the broader scientific understanding of nature. In the following, I will discuss Rădulescu-Motru’s ideas concerning the founding of psychology as a natural science. His project essentially involves three directions: (1) conceptual reconsideration, (2) uniformization, and (3) regulation of the soul. (...) I will also show that throughout this process, Rădulescu-Motru remained committed to methodological naturalism. (shrink)

Problemele filosofie sensibile pe care le pune aplicabilitatea matematicii în ştiinţe şi viaţa de zi cu zi au conturat, pe un fond interdisciplinar, o nouă “ramură” a filosofiei ştiinţei, anume filosofia aplicabilităţii matematicii. Aplicarea cu succes a matematicii de-a lungul istoriei ştiinţei necesită reprezentare, încadrare, explicaţie, dar şi o justificare de ordin metateoretic a aplicabilităţii. Între rolurile matematicii în practica ştiinţifică, rolul constitutiv teoriilor ştiinţifice este cel a cărui analiză poate contribui esenţial la această justificare. În lucrarea de faţă, am (...) analizat acest rol constitutiv prin prisma relaţiilor sale cu celelalte roluri importante ale matematicii (descriptiv-semantic-reprezentaţional, inferenţial-explicativ-predictiv), încercând să surprind motivaţia primară a acestui rol relativ la ideea de structură matematică şi epistemică, componente esenţiale ale ştiinţei structurale matematizate. (shrink)

Simbolismul religios a trezit mereu interesul cercetătorilor din domenii diferite de activitate, lumea întreagă reprezentând un mare simbol ce trebuie să fie descifrat. În dorința de a înțelege sensurile universului înconjurător, oamenii de știință au folosit descoperirile din domenii conexe pentru a-și formula propriile teorii. În acest sens, se pot realiza conexiuni pertinente între felurile în care istoricul religiilor Mircea Eliade și teologul ortodox Alexander Schmemann au definit simbolul și felul în care acesta este prezent în viața de zi (...) cu zi a oamenilor, redefinind astfel și strânsa legătură ce există între istoria religiilor și teologie ca discipline de studiu academic. (shrink)

Istvan Kiraly V., Moartea si experienta muririi. In(tro)spectie metafizica si filosofico-aplicata Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 2002, 154 p.

Cartea pe care o prezentăm poate fi privită ca ilustrare a unei concepţii idealiste despre ştiinţă. Este meritul filozofului Edmund Husserl de a fi tulburat secolul trecut prin perseverenţa cu care a urmărit realizarea unei filozofii în formă riguroasă, ştiinţifică. Dacă sintagma în cauză a putut să apară pentru mulţi ca fiind nepotrivită pentru sensul şi posibilităţile filozofiei, lucrurile stau astfel şi pentru că filozofia gânditorului german a rămas pentru ei, într-o oarecare măsură, insondabilă. Voi susţine aici contrariul: ea este (...) o filozofie deschisă interpretării. (shrink)

Marius Jucan, Mastile libertatii. America in scrisorile lui Thomas Jefferson (Cluj: Casa Cartii de Stiinta, 2007)/ Freedom's Masks: America Seen Through the Letters of Thomas Jefferson.