This essay attempts to clarify the position of Nāgārjuna in the history of Buddhist philosophy by comparing the concept of emptiness in the Pāli Nikāyas and the Mūlamadhyamakakārikā. It is argued that the identity of samsāra with nirvāna, the emptiness of svabhāva of all dharmas, and the equating of emptiness and dependent arising are not revolutionary innovations of Nāgārjuna or the second turning of the wheel of Dharma, but orthodox philosophical moves entailed by the teachings of early Buddhism.

: This essay attempts to clarify the position of Nāgārjuna in the history of Buddhist philosophy by comparing the concept of emptiness in the Pāli Nikāyas and the Mūlamadhyamakakārikā. It is argued that the identity of samsāra with nirvāna, the emptiness of svabhāva of all dharmas, and the equating of emptiness and dependent arising are not revolutionary innovations of Nāgārjuna or the second turning of the wheel of Dharma, but orthodox philosophical moves entailed by the teachings of early Buddhism.

This article develops a new and expanded interpretation of the typology exclusivism, inclusivism, pluralism. The proposal refines the categories of what was originally a Christian typology in order to provide a truly cross-cultural and interreligious framework to better understand and compare the most common views of religious diversity found not only in Christianity, but also in Buddhism and other religions. Although building upon Schmidt-Leukel's logical reinterpretation of the typology, the article substantially modifies his framework and understands the typology, not as (...) a comprehensive classification of possible attitudes toward other religions, but rather as an open-ended framework to clarify the nature of the most common theologies of religions that exist in reality. The new interpretation provides a more precise definition of inclusivism that does not conflate inclusivism with the affirmation of a singular maximum, thus distinguishing between absolutistic and non-absolutistic forms of inclusivism. The new interpretation introduces an intermediate position between inclusivism and pluralism called pluralistic inclusivism. The article challenges David Ray Griffin's concept of generic pluralism and proposes a new understanding of pluralism indebted to Raimundo Panikkar. (shrink)

This article develops a new and expanded interpretation of the typology exclusivism, inclusivism, pluralism. The proposal refines the categories of what was originally a Christian typology in order to provide a truly cross-cultural and interreligious framework to better understand and compare the most common views of religious diversity found not only in Christianity, but also in Buddhism and other religions. Although building upon Schmidt-Leukel's logical reinterpretation of the typology, the article substantially modifies his framework and understands the typology, not as (...) a comprehensive classification of possible attitudes toward other religions, but rather as an open-ended framework to clarify the nature of the most common theologies of religions that exist in reality. The new interpretation provides a more precise definition of inclusivism that does not conflate inclusivism with the affirmation of a singular maximum, thus distinguishing between absolutistic and non-absolutistic forms of inclusivism. The new interpretation introduces an intermediate position between inclusivism and pluralism called pluralistic inclusivism. The article challenges David Ray Griffin's concept of generic pluralism and proposes a new understanding of pluralism indebted to Raimundo Panikkar. (shrink)

This essay attempts to clarify the position of Nāgārjuna in the history of Buddhist philosophy by comparing the concept of emptiness in the Pāli Nikāyas and the Mūlamadhyamakakārikā. It is argued that the identity of samsāra with nirvāna, the emptiness of svabhāva of all dharmas, and the equating of emptiness and dependent arising are not revolutionary innovations of Nāgārjuna or the second turning of the wheel of Dharma, but orthodox philosophical moves entailed by the teachings of early Buddhism.

El budismo. Peter Harvey. Cambridge University Press, Madrid 1998. 468 pp. Ptas 2,995. ISBN 84-8323-014-3.

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

El cuerpo principal de esta obra, en lo que se refiere al interés de esta sección, está compuesto por dos artículos: 'O Modelo de Pesquisa da Filosofia Brasileira', de Antonio Paim y Ricardo Vélez Rodríguez; y 'O Diálogo da Filosofia Brasileira com outras Filosofias Nacionais', de Antonio Paim. Este último autor considera que son características del pensamiento filosófico propiamente brasileño aquellos esfuerzos que tienden a 'dar continuidad al diálogo que venimos emprendiendo con las otras filosofías nacionales'. Y entre ellos selecciona: (...) la corriente culturalista, la fenomenológica, la orteguiana, la neopositivista de Leónidas Hegenberg, y la de algunos existencialistas. En materia de problemas tendría prioridad el tema del hombre (con sus derivaciones hacia la ética, la cultura y la política). También hay en el volumen una parte dedicada a la enseñanza y a la investigación de la filosofía brasileña"--Handbook of Latin American Studies, v. 58. (shrink)

CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din Cluj, 1906-1909 Dénes Győrfi Gyalui Farkas – fost director adjunct al bibliotecii universităţii din Cluj Vladimir F. Wertsman Seria filatelică multiculturală Librariana Meda-Diana Hotea „O scriere chineză în cifre arabe” Carmen Crişan Utilizarea bazelor de date ştiinţifice abonate de Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga în anul 2005 Gabriela Morărescu Anul 2005 – o nouă (...) abordare a bibliotecilor filiale Mariana Falup Realizări şi perspective în automatizare şi modernizare Maria Petrescu Digitizarea documentelor culturale Alina Ioana Şuta De la schimbul internaţional de publicaţii la schimbul experienţei – un contact polonez Marcela-Georgeta Groza Biblioteca de Matematică şi Informatică între ieri şi mâine Luminiţa Tomuţa Remodelarea unei biblioteci – Remodelarea mentalităţilor Emilia-Maria Soporan O prietenie activă pe tărâmul multiculturalităţii: Andrei Pippidi - Adrian Marino Costel Dumitraşcu Informaţiile bibliografice sau: Pe urmele cărţii în bibliotecă ORIZONTURI Pavel Puşcaş Astrolabium Ioan Mihai Cochinescu Alchimia şi muzica Alin Mihai Gherman Muzică şi literatură – Aproximaţii şi însemnări ale unui meloman înrăit Monica Gheţ Muzica împotriva ciumei Florina Iliş Adrian Marino şi ideea de literatură din perspectivă hermeneutică Rodica Frenţiu Tatakau Hikaku Bungaku – Adrian Marino şi comparatismul militant în Japonia Mariana Soporan Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Gábor Győrffy Adrian Marino: alternativa autohtonă a culturii libere Sidonia Grama Între spaţii ale amintirii şi locuri ale memoriei – Comemorarea a 15 ani de la revoluţie în Timişoara REFLEXII Ioana Robu- Sally Wood-Lamont Cea de-a 10-a Conferinţă a Asociaţiei Europene pentru Informare şi Biblioteci Medicale (EAHIL) Felix Ostrovschi Un alt fel de discurs – Adrian Marino Liana Iancu Radio, presă, carte – Iancu Tiberiu – şi după Kinga Tamás Váczy Leona (1913-1995) Biblioteca, spaţiu intelectual al omului sau: Trecut pentru viitor Adrian Grănescu Emil Pintea (16 decembrie 1944 - 6 ianuarie 2004) – polivalenţa unui destin Melinda Éva Szász Pasiune pentru carte şi artă – Dénes Gábor Meda-Diana Hotea „Lumină din lumină”: primăvară pascală – Expoziţie (07 aprilie - 03 mai 2005) Kolumbán Judit Expoziţia de manuscrise de sec. XVI-XVIII în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Homo scribens: genurile memoriei si tipologia scrierii în secolele XVI-XVIII-lea (Homo scribens: emlékezéskultúra és íráshasználati-szokások a XVI-XVIII században) Meda-Diana Hotea „Cartea cărţilor” – Memoria credinţei – Expoziţie (10.02 - 25.02.2005) Raluca Soare Clădirile clujene sau martorii tăcuţi Adrian Grănescu (Despre) Managementul construcţiilor de biblioteci – recenzie şi marginalii Maria-Stela Constantinescu-Matiţa Mircea Popa: Andrei VERESS – un bibliograf maghiar, prieten al românilor (Recenzie) István Király V. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii „Babeş-Bolyai” – 2005, sau de la povara... la demnitatea istoriei Bodnár Róbert Pe urmele unei biblioteci pierdute Raluca Soare Un om, o carte, o bibliotecă – Traian Brad, un slujitor al cărţii Ildikó Bán Lidia Kulikovski: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (Manual pentru bibliotecari) Chişinău, Editura Epigraf, 2006 (Recenzie) Iacob Mârza Meda-Diana Hotea: Catalogul cărţii rare din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga”– Donaţia Gh. Sion Vol. I (sec. XVI-XVIII) (Recenzie) Ruxandra Cesereanu Adrian Marino între unit-ideas şi Zeitgeist Iulia Grad Filozofia evreiască: între Ierusalim şi Atena Raluca Soare De-o parte şi de alta a cărţilor Adrian Grănescu (Recenzie) Boglárka Daróczi Literatura germană pentru copii apărută în România între 1944-1989 – O bibliografie. (shrink)

Ḥeleḳ Rishon, kerekh 1. Teshuvot ha-shayakhot le-Miḳra Midrash ṿe-deʻot ṿe-tsoraf la-hen Sefer Minḥat ḳenaʼot le-R. Aba Mari de-Lunil [Haḳdamah-pereḳ 37] -- Ḥeleḳ Rishon, kerekh 2. Miḳra Midrash ṿe-deʻot Teshuvot ha-shayakhot le-Miḳra Midrash ṿe-deʻot ṿe-tsoraf la-hen Sefer Minḥat ḳenaʼot le-R. Aba Mari de-Lunil [pereḳ 38-pereḳ 127] -- Ḥeleḳ sheni. Teshuvot ha-shayakhot le-Masekhet Berakhot ṿe-Seder Zeraʻim -- Ḥeleḳ shelishi. Teshuvot ha-shayakhot le-Masekhet Shabat ṿe-ʻEruvin.

Studie věnuje pozornost problematice demokratizace vědy, v jejímž rámci zaujímá klíčové postavení otázka, v jaké míře a zda vůbec má mít široká veřejnost možnost zasahovat do vědní a výzkumné politiky a participovat na rozhodování v odborných záležitostech. První část studie je věnována představení dvou radikálně odlišných a vzájemně protichůdných pohledů na tuto problematiku, které byly rozpracovány v rámci poválečné filosofie vědy v dílech Michaela Polanyiho a Paula Feyerabenda a v různých podobách spolu soupeří dodnes. Tyto dva pohledy, jež nás staví (...) před volbu mezi odborností na úkor demokracie a demokracií na úkor odbornosti, jsou následně podrobeny kritickému zhodnocení a v opozici k nim je představen alternativní pohled rozvíjený v rámci vědních studií Harrym Collinsem a Robertem Evansem, jenž překračuje nutnost této volby a na základě sociologických výzkumů fenoménu odbornosti nabízí způsob, jak lze odbornost a demokratické hodnoty sloučit dohromady. (shrink)

Nearly all attempts to include Aquinas among the class of divine command theorists have focused on two kinds of texts: those exhibiting Aquinas’s treatment of the apparent immoralities of the patriarchs (e.g., Abraham’s intention to kill Isaac), and those pertaining to Aquinas’s discussion of the divine will. In the present paper, I lay out a third approach unrelated to these two. I argue that Aquinas’s explicit endorsement of one ethical proposition as self-evident throughout his writings is sufficient justification to (...) include Aquinas among the class of divine command theorists. I examine Aquinas’s persistent contention that the proposition “the commands of God are to be obeyed” is a self-evident or per se nota proposition of ethical reasoning, and I then trace Aquinas’s appeals to it in the Sentences commentary, De Veritate, and Quodlibet 3. I conclude with a discussion of passages where Aquinas argues that the experience of moral necessity or obligation requires reference to divine commands. (shrink)

Nearly all attempts to include Aquinas among the class of divine command theorists have focused on two kinds of texts: those exhibiting Aquinas’s treatment of the apparent immoralities of the patriarchs (e.g., Abraham’s intention to kill Isaac), and those pertaining to Aquinas’s discussion of the divine will. In the present paper, I lay out a third approach unrelated to these two. I argue that Aquinas’s explicit endorsement of one ethical proposition as self-evident throughout his writings is sufficient justification to (...) include Aquinas among the class of divine command theorists. I examine Aquinas’s persistent contention that the proposition “the commands of God are to be obeyed” is a self-evident or per se nota proposition of ethical reasoning, and I then trace Aquinas’s appeals to it in the Sentences commentary, De Veritate, and Quodlibet 3. I conclude with a discussion of passages where Aquinas argues that the experience of moral necessity or obligation requires reference to divine commands. (shrink)

La prohibicíon de mirar -- Decálogo de los prejuicios sobre el homosexual -- El amor y la memoria -- Secretos de la Gran Pirámide -- Ahora sí: la Gran Pirámide -- Las mentiras de mis maestros -- La teología natural -- La ciencia como misterio -- 90 aǹos de relatividad -- El cuento de un idiota? La mente, el cerebro y la física -- La traición a Galileo -- Aritmética de la corrupción -- Mujeres y ciencia -- Es la ciencia (...) (sólo) literatura? -- Los límites de la ciencia. (shrink)

Se encuentran varios artículos de interés, a saber: de Antonio Paim sobre el tema de las filosofías nacionales; dos sobre Ortega y Gasset, uno en comparación con Miguel Reale y otro de Ubiratan Macedo, uno de los mejores conocedores del filósofo español en Brasil; otro sobre 'Iberoamérica como Totalidad' de Ricardo Vélez Rodríguez; y dos dedicados a la influencia filosófica alemana en Brasil: en forma panorámica (Creusa Capalbo) y en especial sobre la fenomenología (Antonio Paim)"--Handbook of Latin American Studies, v. (...) 58. (shrink)