O argumentare a importanței dualiste a emoțiilor în societate, individual și la nivel de comunitate. Tendința actuală de conștientizare și control al emoțiilor prin inteligența emoțională are un efect benefic în afaceri și pentru succesul activităților sociale dar, dacă nu suntem atenți, poate duce la o alienare ireversibilă la nivel individual și social. Lucrarea se compune din trei părți principale: Emoții (Modele ale emoțiilor, Procesarea emoțiilor, Fericirea, Filosofia emoțiilor, Etica emotiilor), Inteligența emoțională (Modele ale inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în cercetare (...) și educație, Filosofia inteligenței emoționale, Inteligența emoțională în filosofia orientală) și Inteligența emoțională în organizații (Munca emoțională, Filosofia inteligenței emoționale în organizații, Critica inteligenței emoționale în organizații, Etica inteligenței emoționale în organizații). În Concluzii prezint un rezumat al afirmațiilor din lucrare. CUPRINS: Abstract 1. Emoții 1.1 Modele ale emoțiilor 1.2 Procesarea emoțiilor 1.3 Fericirea 1.4 Filosofia emoțiilor 1.5 Etica emoțiilor 2. Inteligența emoțională 2.1 Modele ale inteligenței emoționale 2.1.1 Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey 2.1.2 Modelul mixt al lui Goleman 2.1.3 Modelul mixt al lui Bar-On 2.1.4 Modelul de trăsături al lui Petrides 2.2 Inteligența emoțională în cercetare și educație 2.3 Filosofia inteligenței emoționale 2.3.1 Inteligența emoțională în filosofia orientală 3. Inteligența emoțională în organizații 3.1 Munca emoțională 3.2 Filosofia inteligenței emoționale în organizații 3.3 Critica inteligenței emoționale în organizații 3.4 Etica inteligenței emoționale în organizații Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.32991.20640. (shrink)

Beginning by offering an overview on legal aesthetic humanisms as a specific embodiment of critical discourse, and discussing the ways the recreation of juridical experience, rationality, and culture underpinning such a criticism, leaving behind monolithic views on textuality, judgment, and subjectivity, positively contributes to unsettling the main assumptions underlying typical understandings of law’s autonomy—mostly those of formal specification of juridical “sources” and “scientific” isolation of legal thought—, this paper argues that simply reproducing aesthetic heterodoxy as the epitome of a humanist (...) ‘alternative to law’, without first debating the very orthodox-heterodox binomial, ends up overlooking the discursive and methodological specificity of law, as a particular experience of practical and normative validity. In this way, it introduces, from an axiological-normative and juridically oriented standpoint, a different—jusaesthetic—argument for re-examining the relationship between law’s praxis, nomos, and community. (shrink)

According to Antonio Damasio, the emotional process begins with conscious considerations about the object in the form of mental images. These images correspond to a neural substrate (topographic representations) influenced by the dispositional representations. At the unconscious level, the networks in the prefrontal cortex respond automatically and involuntarily to the signals derived from the processing of the above images, according to the dispositional representations, acquired based on personal experience rather than innate. DOI: 10.13140/RG.2.2.21624.06401.