It is common in political theory and practice to challenge normatively ambitious proposals by saying that their fulfillment is not feasible. But there has been insufficient conceptual exploration of what feasibility is, and very little substantive inquiry into why and how it matters for thinking about social justice. This paper provides one of the first systematic treatments of these issues, and proposes a dynamic approach to the relation between justice and feasibility that illuminates the importance of political imagination and dynamic (...) duties to expand agents’ power to fulfill ambitious principles of justice. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Price discrimination is the practice of charging different customers different prices for the same product. Many people consider price discrimination unfair, but economists argue that in many cases price discrimination is more likely to lead to greater welfare than is the uniform pricing alternative—sometimes for every party in the transaction. This article shows i) that there are many situations in which it is necessary to engage in differential pricing in order to make the provision of a product possible; and ii) (...) that in many such situations, the seller does not obtain an above-average rate of return. It concludes that price discrimination is not inherently unfair. The article also contends that even when conditions i) and/or ii) do not obtain, price discrimination is not necessarily unethical. In itself, the fact that some people get an even better deal than do others does not entail that the latter are wronged. (shrink)

The distinction between equality and sufficiency, much discussed in the distributive justice literature, is here applied to democratic theory. Overlooking this distinction can have significant normative implications, undermining some defences and criticisms of political equality, as I show by discussing the work of three prominent democratic theorists: Thomas Christiano, David Estlund, and Mark Warren. Most importantly, Christiano sometimes defends egalitarian conclusions using sufficientarian premises, or worries about inequality in situations where insufficiency is also part of the problem; inequality above the (...) level of sufficiency is not always as troubling. Estlund makes the reverse error. He attacks rather than defends political egalitarianism, but insufficiency seems to explain some of his concerns. Nonetheless, I show that political egalitarians may need to specify a sufficientarian threshold, to avoid levelling-down objections. Democratic theorists should thus take seriously the distinction between political equality and political sufficiency. More generally, political theorists and philosophers should be aware of omitted variable bias and interaction effects due to conceptual stretching arising from under-theorised distinctions in their thought experiments. (shrink)

In its most part, this article is a critique of three of the most common ways of defining egalitarianism: 1) egalitarianism is a trend of thought in political philosophy to which belong (all) philosophers who support a form of equality, whatever it may be, between all members of a community; 2) egalitarianism is a trend of thought in political philosophy which has as a ultimate or foundational value equality in the abstract sense of treating all people as equals; and 3) (...) egalitarianism is a trend of thought in political philosophy that defends equality in the distribution of certain goods or resources. In the last part of the article I defend the idea that egalitarianism is much better described as a trend of thought in political philosophy that defends a substantial equality between all members of a community as a ultimate principle of social justice. (shrink)